Nu întotdeauna palpitațiile reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, există și asemenea situații, iar pacienții trebuie să știe când este cazul să se adreseze medicului cardiolog. Explicăm, în acest articol, care este diferența între palpitațiile inofensive și cele care reprezintă cu adevărat un semnal de alarmă pentru care pacientul ar trebui să se prezinte la medicul specialist.
Ce sunt palpitațiile
Palpitațiile nu înseamnă altceva decât o conștientizare a bătăilor inimii. Acestea pot fi resimțite sub forma unor fâlfâiri, accelerări ale ritmului cardiac, sau bătăi neregulate ale inimii. Estre posibil chiar ca pacientul să aibă senzația că inima face pauză o bătaie (bătăi ectopice). De asemenea, aceste senzații pot fi resimțite în zona gâtului și pot fi acompaniate cu un disconfort toracic, sau dificultăți respiratorii.
Așadar, palpitațiile sunt acele bătăi de inimă care sunt percepute mai puternic. Senzația poate dura de la câteva secunde la câteva minute. În cele mai multe cazuri, palpitațiile nu pun viața în pericol și nu sunt legate de o afecțiune în sine. Chiar și în această situație este bine ca pacientul să meagă la un consult medical pentru a fi sigur că nu are o problemă majoră de sănătate. În unele situații, palpitațiile sunt legate de un ritm cardiac anormal. Și în acest caz este recomandat un consult medical.
Cauzele palpitațiilor
În mod normal, noi nu simțim bătăile inimii decât în cazuri de efort. Există numeroase cauze ale palpitațiilor care nu au legătură cu posibile afecțiuni cardiace:
- intensificarea efortului fizic;
- emoții puternice (atacuri de panică);
- stres intens;
- depresie;
- temperaturi scăzute;
- hipotensiune arterială;
- febră;
- deshidratare;
- dezechilibre hormonale;
- lipsa odihnei;
- fumat;
- consum de alcool;
- consum de substanțe ilegale;
- alimente grase sau picante;
- cofeina;
- tratamente medicamentoase (împotriva astmului, hipertensiunii, antihistaminice, antibiotice, antidepresive).
Palpitațiile inimii pot fi cauzate și de anumite probleme cardiace cum ar fi:
- fibrilația atrială: este o problemă a ritmului cardiac care poate conduce la o bătaie neregulată a inimii. Mulți pacienți doresc să știe cât se poate trăi cu fibriliație atrială, iar răspunsul este legat de cât de repede se pune diagnosticul și cât de atent este urmat tratamentul prescris de cardiolog.
- flutter-ul atrial: este tot o dereglare a ritmului inimii.
- tahicardia supraventriculară: este o disfuncție a ritmului cardiac. Poate duce la bătăi anormal de rapide, dar regulate. Este o afecțiune des întâlnită în rândul persoanelor sănătoase.
- tahicardia ventriculară: este o problemă și mai gravă a ritmului cardiac. Printre simptome se numără amețeala, leșinul.
- prolaps de valvă mitrală.
- insuficiență cardiacă.
- malformații cardiace congenitale.
Cum se stabilește diagnosticul în cazul palpitațiilor
Este adevărat că palpitațiilor pot avea foarte multe cauze. Cu toate acestea, există o serie de investigații pe care medicul cardiolog le solicită pentru a investiga starea pacientului:
- electrocardiograma (EKG): nu toate cauzele duc la un EKG anormal în cazul palpitațiilor. Investigația se poate face cu pacientul în stare de repaus, sau când acesta face efort.
- coronarografie: ajută la identificarea felului în care sângele circulă prin inimă.
- radiografie toracică: ajută la identificarea diagnosticului cardiac.
- monitorizare holter ECG: este un dispozitiv mobil care poate detecta ritmurile anormale care apar. Monitorizarea se poate face pe 24-72 de ore.
- ecocardiografia: este o investigație non-invazivă, cu ajutorul căreia medicul poate vedea dacă există modificări la nivelul structurii/funcției inimii.
- RMN (imagistica prin rezonanță magnetică nucleară).
- teste de sânge: este important să se măsoare nivelul de electroliți (potasiu, magneziu, calciu). Se măsoară de asemenea nivelul de hormoni tiroidieni.
- test de efort: este o investigație cu ajutorul căreia medicul își dă seama cum reacționează inima pacientului în stare de efort.
Cum poți ține palpitațiile sub control
Palpitațiile pot fi ținute sub control prin câteva măsuri la îndemâna oricui:
- dietă adecvată;
- reducerea consumului de cofeină (cafea sau băuturi cofeinizate);
- odihnă adecvată;
- hidratare corespunzătoare;
- renunțarea la fumat;
- reducerea consumului de alcool.